Saga Oradea

Distributie programe de contabilitate si gestiune Saga Software

A fost implementat in Saga modulul Declaratii ANAF

June 10th, 2015

Declaratii ANAF este un program ce permite gestionarea unitara a tuturor declaratiilor ce trebuie depuse la ANAF. Cu ajutorul acestui program veti putea sa cautati foarte rapid printre declaratiile pe care le aveti in functie de diferite criterii de cautare: firma, tip declaratie, luna, an, stare declaratie. La prima intrare in program acesta va solicita calea catre folder-ul ce contine declaratiile. Implicit aceasta cale este calea declaratiilor din programul Saga. De asemenea va este solicitata si calea catre programul DUKIntegrator furnizat de ANAF pentru validarea declaratiilor. Dupa salvarea setarilor, programul va analiza directorul ales si va afisa in fereastra principala declaratiile gasite in acesta. In cazul in care va gasi fisiere ce reprezinta recipise va incerca sa asocieze aceste recipise cu declaratiile aferente. Astfel, desi pana acum nu ati depus declaratii folosind Declaratii ANAF, veti avea acces si la declaratiile vechi intr-un format usor de utilizat. Principala functionalitate a programului este transmiterea online a declaratiilor pe site-ul ANAF si preluarea automata a recipisei aferente. Programul se poate obtine de pe pagina de internet a S.C. Saga Software S.R.L. Informatii suplimentare, suport online pentru diverse probleme legate de exploatarea programului, pentru comunicarea de erori, sugestii pentru dezvoltarea programului se pot solicita si / sau posta pe Forumul Saga.

ATENŢIE! Asistenta pentru acest program se acordă numai în cazul în care aveti cel putin o licenta activa pentru programul SAGA (stocuri sau contabilitate).

Registrul de bani personali

May 4th, 2015

Model registru bani personali.Ministerul Finanțelor a publicat ordinul 513/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului registrului de bani personali, precum şi a procedurii de înregistrare a acestuia la organul fiscal.

Model registru bani personali.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 300/30.IV.2015

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE

O R D I N

pentru aprobarea modelului și conținutului registrului de bani personali, precum și a procedurii de înregistrare a acestuia la organul fiscal. Având în vedere prevederile art. 4 alin. (12) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă modelul și conținutul registrului de bani personali, prevăzute în anexă.

Art. 2. — Operatorul economic are obligația constituirii registrului de bani personali prevăzut la art. 4 alin. (12) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.

Art. 3. — Registrul de bani personali, ce are paginile numerotate în ordine crescătoare, se semnează pe ultima pagină de către administratorul operatorului economic sau de către persoana împuternicită de acesta.
Art. 4. — Registrul de bani personali prevăzut la art. 4 alin. (12) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se completează zilnic de către personalul operatorului economic care își desfășoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor
sau de prestare a serviciilor, la începutul programului de lucru, fără ștersături sau modificări și fără a lăsa spații neutilizate.

Art. 5. — Operatorul economic răspunde de integritatea registrului de bani personali și completarea zilnică a acestuia de către personalul care desfășoară activitate în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.

Art. 6. — Operatorul economic notifică organului fiscal competent de administrare constituirea registrului de bani personali, precizând data deschiderii acestuia și numărul de pagini, conform numerotării acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării prezentului ordin.

Art. 7. — Organul fiscal înregistrează într-o evidență proprie, ținută la nivelul fiecărui contribuabil, registrele de bani personali notificate ca fiind constituite.

Art. 8. — Registrul de bani personali prevăzut la art. 2 se păstrează la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, în vederea prezentării acestuia organelor de control.

Art. 9. — Un operator economic poate utiliza un singur registru de bani personali pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.
Art. 10. — Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 11. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici
București, 30 aprilie 2015.

Nr. 513.
ANEXĂ

Model registru bani personali.

D101 și D100 modificate

January 6th, 2015

 

ANAF a modificat prin Ordinul 4024/2014 declarațiile 101 și 100.

Formularele PDF cu noile formate nu au apărut.

În esență D101 este aproape la fel cu din anii anteriori modificările fiind generate de veniturile din dividende ce sunt detaliate acum, introducerea a două tipuri de venituri neimpozabile, modificarea bazei legale a scutirii de impozit, defalcarea sumelor din sponsorizări și mecenat în două categorii – provenite din ani anteriori și din anul curent.

Termenul de depunere este 25 martie. pentru ONG și cei care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură, termenul este 25 februarie. Acesta este și termenul limită de plată a impozitului.

D100 are modificări legate de completarea cu unele impozite și taxe noi. Nu afectează marea majoritate a firmelor.

Vă repet: formulare PDF nu au apărut încă așa că nici în SAGA nu sunt introduse. Odată ce vor apărea se vor introduce.

Tot pe final de an, ANAF a mai publicat un ordin ce prelungește până la 31/12/2016 perioada în care nu se declară în D394 bonurile fiscale ce îndeplinesc criteriile unei facturi simplificate și un ordin ce modifică formularul 230.

Sursa: http://www.sagasoftware.ro/?p=1273

Autor: Cristi

REVISAL. Corecții date.

December 6th, 2014
 – preluare forum Sagasoftware -

Să vă descriu un mic scenariu: angajați o persoană, căreia îi întocmiți contractul de muncă numărul 100 din data de 01/12/2014, dar din neatenție introduceți la numărul de contract numărul 10. Pentru registrul de evidență a salariaților folosiți SAGA și validați fișierul XML cu aplicația REVISAL. Transmiteți la ITM datele și vă dați seama că ați greșit.
Dacă credeți că simpla corectare a datelor inițiale și retrimiterea lor la ITM rezolvă situația, din păcate, vă înșelați.

Dacă modificați, pur și simplu, numărul contractului, iar apoi re-transmiteți datele la ITM nu rezolvați nimic. Ba, mai mult, complicați situația. Pentru că pe siteul ITM deși veți vedea în ultima transmisie a fișierului RVS doar contractul cu numărul 100 și data de 01/12/2014, în realitate, în baza lor de date se va înregistra un al doilea contract.
Și așa veți figura la ei cu două contracte pe salariatul respectiv:
– contractul trimis prima dată, cel incorect, cu numărul 10 din 01/12/2014
– un al doilea contract, cel corect, cu numărul 100 din data de 01/12/2014

Dacă ați trimis așa datele soluția este să încetați unul din  contracte cu aceiași zi stabilită ca dată a începerii activității. De regulă încetează cel eronat.

Așadar, cum se procedează corect în această situație?

În primul rând nu modificați în ecranul registrului de evidență datele introduse scriind datele corecte peste cele eronate și nu re-transmiteți la ITM pentru că riscați dublarea informațiilor.

În al doilea rând vă asigurați că aveți versiunea 448 a programului SAGA C sau 243 a SAGA PS.

Dacă da, iată cum procedați:

- intrați la Fișiere – Salariați și de acolo la registrul de evidență a salariaților
– căutați salariatul cu pricina și poziționați-vă pe numele lui
– apăsați butonul “>>” pentru a extinde ecranul
– căutați rubrica număr contract și completați în ea numărul corect – 100 în exemplul nostru
– în coloana “număr contract vechi” completați cu numărul transmis eronat – 10 în exemplul nostru
– data contract se completează cu data contractului corect, iar data contract vechi se completează cu data contractului trimis inițial incorect.
– rubricile număr contract, număr vechi contract, dată contract și data veche contrat sunt obligatorii
– generați fișierul XML și validați-l pentru a obține fișierul RVS pe care îl veți transmite la ITM

Procedura se folosește și dacă se corectează alte date din contractul trimis inițial. Spre exemplu norma de muncă. Aveți contractul 10 din 01/12/2014 pentru o normă de 4 ore/zi și, din eroare, ați selectat și transmis cu normă de 8 ore/zi. pentru a corecta trebuie ca atât numărul contractului cât și numărul vechi a contractului și datele lor să fie completate obligatoriu.
Ulterior transmiterii ștergeți informațiile de la număr vechi și data contractului vechi. De asemenea dacă se corectează date despre număr și/sau data contractului editați istoricul salariatului în așa fel în acesta să existe doar numărul corect și/sau data corectă.

Autor Cristi

Verificarea calităţii de asigurat se face on line

October 18th, 2014
 Verificarea calităţii de asigurat se face on line, direct la furnizorii de servicii medicale

Potrivit prevederilor Ordinului Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 581/08.09.2014 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat,  persoanei care necesită servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale, cu excepţia celor din pachetul minim de servicii medicale,  îi va fi verificată calitatea de asigurat de către furnizorul de servicii medicale  ca urmare a interogării aplicaţiei pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html.

„ Este o măsură menită să vină în sprijinul asiguraților care nu mai trebuie să facă un drum la casa de asigurări pentru a cere adeverința de asigurat, atât timp cât există un instrument la îndemâna tuturor furnizorilor de servicii medicale pentru a verifica dacă  cel care solicită serviciul este asigurat sau nu”, a declarat Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

Sursa: http://www.cnas.ro

Aici gasiti noul model de adeverinta asigurat

 

Nu este necesara eliberarea adeverintei de asigurat pentru persoanele care figureaza in sistemul informatic ca fiind persoane asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania.

“In acest sens, va rugam sa asigurati aceste verificari la sediul dvs. accesand aplicatia instalata pe site-ul CNAS, fara sa trimiteti inutil persoanele asigurate la Casa de Asigurari de Sanatate pentru obtinerea adeverintei de asigurat.”

Sursa: http://www.cnas.ro/casgr/post/type/local/informare-furnizori-ordin-581-08-09-2014.html

TVA paine in restaurante este 24%

September 18th, 2013

TVA paine in restaurante este 24%

Prin Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1436/852/2013 au fost explicitate noţiunile de pâine şi specialităţi de panificaţie în vederea aplicării unitare a cotei reduse de TVA de 9% la aceste produse.

Astfel, cota redusă de TVA de 9% se aplică pe întreg lanţul de comercializare, atât de producători, cât şi de comercianţi, persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA pentru întreaga activitate, pentru produsele care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 140 alin. 2) lit. g) din Codul fiscal.

Totuşi, se impune a se face o distincţie clară între livrările de pâine şi produsele de panificaţie şi prestările de servicii de restaurant şi catering. Din punctul de vedere a aplicării unitare a prevederilor privind TVA, pentru prestarea de serviciu a restaurantului şi pentru prestarea de serviciu de catering, se aplică cota standard de TVA de 24% şi pentru pâinea sau produsele  de panificaţie aflate în componenţa serviciului.

Chiar dacă pe facturile sau pe bonurile emise clienţilor pentru prestarea serviciilor de restaurant  sau de catering se evidenţiază în mod distinct elementele componente ale serviciului prestat (care pot include pâinea sau produse de panificaţie), se aplică în continuare cota  de 24% TVA  pe toate componentele, inclusiv pe pâinea sau produsele de panificaţie consumate.

 

Circulara 408436/02.09.2013 precizari privind TVA 9% la paine si modificari privind livrarea de energie electrica

September 5th, 2013

Circulara o puteti gasi si pe http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Circulara408436_paine_energie.pdf
Către
Direcţia generală regională a finanţelor publice …………………..

 

În vederea aplicării unitare a prevederilor fiscale referitoare la TVA
introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor
măsuri fiscal-bugetare şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 28/2013 privind
reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, vă comunicăm următoarele:
I. Una dintre modificările instituite se referă la completarea art. 140 alin.
(2) din Codul fiscal în sensul implementării, începând cu data de 1 septembrie
a.c., a cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri:
1. toate sortimentele de pâine precum şi următoarele specialităţi de
panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi
împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul
CAEN/CPSA 1071;
2. făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină
de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA 1061;
3. triticum spelta, grâu comun şi meslin, care se încadrează la codul NC
1001 99 00, şi secară care se încadrează la codul NC 1002 90 00, prevăzute în
anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012.
În aplicarea acestor prevederi a fost emis Ordinul comun al viceprimministrului, ministrului finanţelor publice nr. 1436 din 26 august 2013 şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 852 din 26 august 2013 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru pâine şi specialităţi de panificaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 28 august a.c.
Prin actul normativ mai sus menţionat au fost explicitate în detaliu noţiunile
de pâine şi specialităţi de panificaţie, astfel încât să fie evitată aplicarea
neunitară a cotei reduse de TVA de 9%.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică pe întreg lanţul de comercializare,
atât de producători, cât şi de comercianţi, persoane impozabile înregistrate în
scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru produsele care se
încadrează în categoriile prevăzute la art. 140 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal
astfel cum a fost modificat prin OG nr. 16/2013.
În ceea ce priveşte triticum spelta, grâul comun şi secara, categorii de
cereale pentru a căror livrare în interiorul ţării se aplică cota redusă de TVA de
9%, prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. g) pct. 3 din Codul fiscal, precizăm că
acestea sunt supuse taxării inverse în condiţiile prevăzute la art. 160 alin. (2) lit.
c) din Codul fiscal. Prin urmare dacă atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt
persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art.
153 din Codul fiscal, se aplică taxarea inversă, respectiv beneficiarul determină
taxa aferentă, care se evidenţiază în decontul prevăzut la art. 1562 din Codul
fiscal, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, prin aplicarea cotei de
TVA de 9 %.
Nu se aplică taxarea inversă prevăzută la art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul
fiscal în situaţia în care beneficiarul nu este o persoană înregistrată în scopuri
de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, furnizorul (persoană impozabilă
înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal)
colectează TVA aplicând cota redusă de TVA de 9% pentru livrările de astfel de
produse în interiorul ţării.
În ceea ce priveşte codurile NC utilizate în cadrul art. 160 alin. (2) lit. c) din
Codul fiscal menţionăm că acestea sunt cele care figurau în nomenclatura
combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23
iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun. Ca
urmare a modificării nomenclaturii combinate prin Regulamentul de punere în
aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012 trebuie avute în
vedere codurile NC astfel cum au fost modificate, corespunzătoare produselor
prevăzute la art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, astfel:
Produs Cod NC vechi Cod NC nou
Grâu dur 1001 10 00 1001 11 00 şi 1001 19 00
Alac (Triticum spelta),
destinat însămânţării
1001 90 10 1001 91 10
Grâu comun destinat
însămânţării
ex 1001 90 91 ex 1001 91 20
Alt alac (Triticum spelta) şi
grâu comun, nedestinate
însămânţării
ex 1001 90 99 ex 1001 99 00
Secară 1002 00 00 1002
Orz 1003 00 1003
Porumb 1005 1005
Boabe de soia, chiar
sfărâmate
1201 00 1201
3
Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate
1205 1205
Seminţe de floarea-soarelui,
chiar
sfărâmate
1206 00 1206 00
Sfeclă de zahăr 1212 91 1212 91

 

II. O altă modificare recentă în domeniul TVA se referă la completarea
categoriilor de operaţiuni pentru care se aplică mecanismul taxării inverse,
prevăzute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, cu următoarele:
– livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă,
stabilit în România conform art. 1251 alin. (2). Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi al cărei consum propriu de energie electrică este neglijabil. Prin consum propriu neglijabil de energie electrică se înţelege un consum de maximum 1% din energia electrică cumpărată în perioada ianuarie – noiembrie a fiecărui an calendaristic. Se consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă
de energie electrică cumpărătorul care deţine licenţa pentru activitatea de operator al pieţei de energie electrică eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tranzacţiile pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică. De asemenea, se consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă de energie electrică şi cumpărătorul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1. deţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică;
2. activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. În acest sens, trebuie să depună la organul fiscal competent, până pe data de 10 decembrie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că îndeplineşte această condiţie, care este valabilă pentru toate achiziţiile de energie electrică efectuate în anul calendaristic următor. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are obligaţia să afişeze pe site-ul său cel târziu până pe data de 31 decembrie a fiecărui an lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile respective. Pentru achiziţiile de energie electrică efectuate în anul în care cumpărătorul obţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere din care
să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu estimat din energia electrică cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
În regim tranzitoriu, conform art. V din OG nr. 28/2013, prin excepţie de la
prevederile art. 160 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal pentru achiziţiile de
energie electrică efectuate începând cu 1 septembrie 2013 şi până la finalul
anului 2013, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe
propria răspundere care va fi valabilă până la 31 decembrie 2013 inclusiv, din
care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de
4
energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din
energia electrică cumpărată este neglijabil, respectiv este de maximum 1% din
energia electrică cumpărată în perioada ianuarie – iulie 2013.
– transferul de certificate verzi, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din
Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
În vederea aplicării corecte a prevederilor legale, precizăm că taxarea
inversă se aplică doar pentru transferul de certificate verzi între persoane
impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, nu
şi în situaţia în care furnizorii de energie care au obligaţia de a achiziţiona astfel
de certificate îşi recuperează cheltuiala cu aceste certificate de la consumatorii
finali de energie chiar dacă aceştia sunt persoane impozabile înregistrate în
scopuri de TVA.
Astfel, potrivit prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru
stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile
de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în factura de
energie electrică transmisă consumatorilor finali de către furnizori, valoarea
certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia
electrică, precizându-se temeiul legal. Această valoare reprezintă produsul
dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate estimate de
către ANRE, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat
al certificatelor verzi tranzacţionate pe pieţele centralizate de certificate verzi în
cele mai recente 3 luni de tranzacţionare încheiate.
Prin urmare, furnizorii de energie nu transferă certificate verzi către consumatorii finali de energie, ci îşi recuperează costul generat de achiziţionarea certificatelor verzi de la consumatori. Suma recuperată de
furnizor de la un consumator nu reprezintă contravaloarea unui anumit număr
de certificate verzi, ci este produsul unor factori, printre care şi cantitatea de
energie livrată.
Astfel, rezultă din prevederile legale care reglementează modul de funcţionare a acestui sistem de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie că furnizorul nu transferă certificate verzi către consumator, ci îşi recuperează de la acesta un cost generat de livrarea de energie.
Având în vedere prevederile art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, potrivit cărora baza de impozitare a TVA este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori

5
prestator din partea cumpărătorului, […], precizăm că certificatele verzi facturate de furnizorii de energie catre consumatorii de energie reprezinta o parte din contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor din partea consumatorului de energie şi, în consecinţă, este inclusă în baza de impozitare a TVA, chiar dacă este evidenţiată distinct în factură, pentru aceste sume aplicându-se acelaşi regim al TVA aplicabil livrării de energie.
În final, menţionăm că mecanismul taxării inverse prevăzut la art. 160 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru livrarea de energie electrică se aplică numai în situaţia în care furnizorul este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, iar beneficiarul este o persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal.
În situaţia în care beneficiarul livrării de energie nu este stabilit în România, chiar dacă este înregistrat în scopuri de TVA în România potrivit art. 153 din Codul fiscal, nu sunt aplicabile prevederile art. 160 din Codul fiscal întrucât locul livrării de energie nu este considerat din punct de vedere al TVA în România, conform prevederilor art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal. În acest caz, operaţiunea nu este impozabilă în România, ci în statul în care este
stabilit beneficiarul sau, după caz, în statul în care beneficiarul utlizează şi consumă efectiv energia.
Dan MANOLESCU
SECRETAR DE STAT

 

 

Saga Oradea

Distributie programe de contabilitate si gestiune Saga Software