25 aug. 0

Parteneri Bitdefender

Pentru a putea oferi solutii complete partenerilor nostri, am introdus in portofoliul nostru si produsele de securitate cibernetica de la Bitdefender.

Astfel am devenit parteneri Bitdefender Bronze Partener

specialistii nostri avand certificari din partea Bitdefender pe partea comerciala si cea tehnica

DANYNET COMPANY SRL-diploma

admin

Stiri SAGA

23 aug. 0

Solutii de securitate cibernetica

Ca si solutie de securitate cibernetica recomandam solutiile Bitdefender, pentru ca Bitdefender a câștigat pentru al treilea an consecutiv Editors’ Choice la PC Mag, una dintre vocile cu autoritate în industria IT. Este o aprobare fantastica, recunoașterea produselor Bitdefender Antivirus Plus, BitDefender Internet Security și produse BitDefender Total Security ca fiind cele mai bune soluții de securitate de acum. În plus, în acest an au primit si Editors’ Choice pentru Bitdefender Antivirus for Mac.

DANYNET COMPANY SRL-diploma

admin

Stiri SAGA

14 iul. 0

Calculatoare cu SAGA

Calculatoare refurbished Fujitsu Esprimo E5731 E85+ Desktop PC – Intel Core2Duo E8400 / 3.0 GHz / 4 GB DDR3 / 250 GB / no optic / sunet / retea. Garantie 24 de luni.

Preturi:

– cu licenta Windows 10 Home – 450 lei
– cu licenta Windows 10 Home si SAGA* modul contabilitate / stocuri – 642 lei
– cu licenta Windows 10 Home si SAGA* modul contabilitate si stocuri – 800 lei

Configuratie:
Carcasa: Mini Desktop
Procesor: Intel Core2Duo E8400 / 3.0 GHz / FSB 1333 MHz / 6M cache
Chipset: Intel Q43 vPro iAMT 3.0
Memorie: 4 GB DDR3 / 4 slots / Max 16 GB
Hard disk: 250 GB S-ATA
Optica: Nu
Video: Intel GMA4500M ext. PCI-Express 2.0 x16 (low profile)
Sunet: Realtek ALC663 HD
Retea: Gigabit Intel® 82567LF
Serial: 2 x RS-232 port
Paralel: Nu (Optional)
eSata: Nu (Optional)
Display Port: Nu
S-ATA: 2 x SATA
USB: 12 x USB 2.0 port (2 fata, 6 spate, 4 intern)
PCI: 2 x PCI low profile
Dimensiuni : 380 x 340 x 100 mm
Greutate : 9.5 kg

*Configurare program SAGA conform specificului activitatii, la cerere se pot realiza conexiuni VPN intre calculatoarele cu SAGA(si nu numai) aflate in locatii diferite

admin

Stiri SAGA

23 mart. 0

Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități

Anexă

Norme metodologice
de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități
ART. 1
(1) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit, care
desfășoară ca activitate principală sau secundară activitatea/activitățile
corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 5510 – „Hoteluri si alte
facilită)i de cazare similare”, 5520 – „Facilită)i de cazare pentru vacan)e
si perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri
si tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, 5610 – „Restaurante”, 5621 –
„Activită)i de alimenta)ie (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte
servicii de alimenta)ie n.c.a.”, 5630 – „Baruri si alte activită)i de servire a
băuturilor”, sunt obligate la plata impozitului specific unor activități.
Aceste prevederi se aplică și persoanelor juridice române care au
devenit plătitoare de impozit pe profit ca urmare a exercitării opțiunii
potrivit art. 48 alin. (5) și (52) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
cu modificările și completările ulterioare.
(2) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit, care
au înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau
secundară una dintre activitățile corespunzătoare codurilor CAEN
prevăzute la art. 1 din Legea nr.170/2016 privind impozitul specific unor
activități, denumită în continuare lege, dar nu desfășoară efectiv
activitate în domeniile respective, nu sunt obligate la plata impozitului
specific unor activită)i.
(3) Microîntreprinderile care aplică prevederile titlului III din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare, la 1 ianuarie 2017 nu aplică impozitul specific unor activități.
(4) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 din lege, se verifică la
data intrării în vigoare a legii, la începutul fiecărui an fiscal, pe baza
situației existente la data de 31 decembrie a anului precedent.
Comunicarea către organul fiscal teritorial se efectuează până la data de
31 martie 2017 inclusiv sau, după caz, până la data de 31 martie inclusiv
a anului următor.
(5) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care
au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, intră în sistemul
de impozit specific unor activită)i începând cu 1 ianuarie 2017.
ART. 2
(1) În aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, complexul hotelier este
format din clădiri și terenuri care includ în același edificiu ori edificii
legate fizic sau funcțional structuri de primire turistice cu diverse
funcțiuni. Prin “alte activități” desfășurate de complexul hotelier se
înțelege activitățile de alimentație publică de tip restaurant, bar,
agrement, tratament balnear/wellness sau de înfrumusețare, prestate în
cadrul respectivei clădiri, cu mijloace proprii, activități ce fac parte din
oferta turistică a contribuabilului fiind oferite turiștilor individual sau în
cadrul pachetelor turistice definite potrivit legii, pe cele 5 tipuri de cazare
în structurile de primire turistică.
În situația în care, serviciile prestate în cadrul complexului hotelier,
cu mijloace proprii, pentru a oferi turiștilor facilitățile din oferta turistică,
sunt incluse în pachetul prestabilit de servicii, vândute la preț total,
corespunzător tipului de cazare, contravaloarea acestora reprezintă
venituri pentru care complexul hotelier se impozitează conform anexei
nr. 3 din lege.
În cazul în care turiștii sau alți clienți beneficiază de servicii oferite
de complexul hotelier, care nu au fost încluse în pachetul prestabilit de
servicii, definit potrivit legii, pe cele 5 tipuri de cazare, servicii
corespunzătoare unor activități în afara codurilor CAEN prevăzute la art.
1 din lege, veniturile realizate din aceste activități sunt supuse impozitării
conform art.10 din lege. Acestea pot fi servicii de: frizerie, coafură,
manichiură, pedichiură, parcare, etc.
(2) Prin activitate “clasificată ca impusă” se înțelege structura de
primire turistică cu funcțiune de alimentație publică clasificată ca impusă
conform Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr.
65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu func$iuni
de cazare si alimenta$ie publică, a licen$elor si brevetelor de turism, cu
modificările și completările ulterioare.
ART. 3
În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din lege, contribuabilii care
obțin venituri din exploatarea mai multor unități determină impozitul
specific anual prin însumarea impozitului specific anual aferent fiecărei
unități, calculat conform formulei stabilite în anexa corespunzătoare
codului CAEN.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară activitatea prin două
unități/restaurante situate în București în zone diferite astfel:
– restaurantul 1 este situat în zona A și are o suprafață de 80 mp;
– restaurantul 2 este situat în zona D, și are o suprafață de 80 mp.
Impozitul specific anual aferent fiecărui restaurant se calculează
conform anexei nr. 1 din lege, după cum urmează:
Restaurantul 1: impozitul specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z,
unde:
k – 1400, valoarea impozitului standard (lei);
x – 17, variabilă în func)ie de rangul localită)ii;
y – 16, variabilă în func)ie de suprafa)a utilă comercială/de servire/de
desfăsurare a activită)ii;
z – 0,45, coeficient de sezonalitate;
q = 0,9 coeficient de ajustare pentru spa)iu tehnic unitate-loca)ie de
desfăsurare a activită)ilor.
Valoarea impozitului specific anual pentru restaurantul 1 este:
1400 * (17 + 16 * 0,9) *0,45 = 19.782 lei
Restaurantul 2: impozitul specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z, unde
k – 1400, valoarea impozitului standard (lei);
x – 13,5, variabilă în func)ie de rangul localită)ii;
y – 16, variabilă în func)ie de suprafa)a utilă comercială/de servire/de
desfăsurare a activită)ii;
z – 0,45, coeficient de sezonalitate;
q = 0,9, coeficient de ajustare pentru spa)iu tehnic unitate-loca)ie de
desfăsurare a activită)ilor.
Valoarea impozitului specific anual pentru restaurantul 2 este:
1400 * (13,5 + 16 * 0,9) * 0,45 = 17.577 lei
Valoarea totală a impozitului specific anual datorat de contribuabil
se determină prin însumarea impozitului specific anual aferent celor
două restaurante, acesta fiind de: 19.782 lei + 17.577 lei = 37.359 lei.
ART. 4
În aplicarea art. 5 alin. (4) din lege, contribuabilii care desfăsoară
mai multe activită)i cu codurile CAEN prevăzute la art. 1 din lege, cu
excep)ia celor care desfăsoară activită)i prin intermediul unui complex
hotelier, determină impozitul specific prin însumarea impozitului stabilit
potrivit art. 6 din lege, pentru fiecare activitate desfăsurată.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară activitate printr-un restaurant
situat în București, zona A cu o suprafață de 100 mp și în cadrul
aceleiași unități desfășoară activitate printr-un bar cu o suprafață de 80
mp, cu suprafețe distincte.
Impozitul specific anual se determină prin însumarea impozitelor
specifice stabilite potrivit art. 6 din lege, pentru fiecare activitate
desfăsurată, după cum urmează:
– se determină impozitul specific anual corespunzător activității
desfășurată în restaurant, conform formulei stabilite în anexa nr. 1 din
lege astfel:
1400 * (17 + 21 * 0,9) * 0,45 = 22.617 lei;
– se determină impozitul specific anual corespunzător activității
desfășurată în bar, conform formulei stabilite în anexa nr. 2 din lege,
astfel:
900 * (16 + 8* 0,9) * 0,45 = 9.396 lei.
– impozitul specific anual pentru întreaga unitate se stabilește prin
însumarea impozitelor specifice determinate pentru fiecare activitate
desfăsurată în restaurant și bar, astfel:
22.617 lei + 9.396 lei = 32.013 lei.
ART. 5
(1) În aplicarea art. 5 alin. (5) din lege, prin începerea/încetarea
unei activități se înțelege începerea/încetarea exploatării economice a
unei structuri de primire turistică sau unitate de alimentație publică de tip
restaurant, bar sau a unei părți a acesteia. Închiderea structurii/unității și
predarea certificatului de clasificare în vederea radierii, după caz se
consideră încetarea exploatării unei structuri de primire turistică cu
funcțiune de cazare, de alimentație publică sau a unei unități de
alimentație publică de către un contribuabil. Modificarea
suprafeței/numărului locurilor de cazare se realizează în următoarele
situații, fără a se limita la acestea: închiderea activității unei terase pe
timpul iernii, închiderea activității unui bar în extrasezon, scoaterea din
circuitul turistic a unui număr de camere, introducerea de camere în
circuitul turistic, prin modificarea anexei la certificatul de clasificare sau a
autorizației de funcționare.
(2) Pentru structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare și
alimentație publică, de pe litoralul românesc, clasificate potrivit legii, ca
desfășurând activitate sezonieră, impozitul specific aferent perioadei din
anul calendaristic pentru care contribuabilul a desfășurat activitate se
determină prin împăr)irea impozitului specific anual la 365 de zile
calendaristice si înmul)irea cu numărul de zile aferent perioadei din anul
calendaristic în care contribuabilul a desfășurat activitatea, perioadă
menționată în certificatul de clasificare/autorizația de funcționare.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară activitatea printr-un hotel de
3* în stațiunea Mamaia, cu o capacitate de 100 locuri de cazare care
funcționează 170 de zile/an.
Impozitul specific se stabilește pe baza tabelului nr. 3 din anexa nr.
3 din lege, după cum urmează:
(171 lei/loc cazare/an x 100 locuri)/ 365 zile * 170 zile= 7964 lei.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul încetării voluntare
temporare a exploatării structurii de primire turistică sau a unității de
alimentație publică, caz în care operatorul structurii de primire
turistică/alimentație publică solicită autorității centrale pentru
turism/autorității care a emis certificatul de clasificare/autorizația de
funcționare, suspendarea certificatului de clasificare/autorizației de
funcționare pentru o perioadă determinată. Suspendarea certificatului de
clasificare/autorizației de funcționare va înceta, fără nicio notificare, la
data precizată în cererea de suspendare, în perioada de valabilitate a
acestuia/acesteia. Valabilitatea certificatului de clasificare/autorizației de
funcționare nu se va prelungi cu perioada de suspendare temporară a
activității.
(4) Prin sintagma “perioada pentru care contribuabilul a existat” în
sensul art. 5 alin. (5) din lege, se înțelege perioada în care a fost supusă
exploatării economice acea structură de primire turistică sau unitate de
alimentație publică sau acea parte/suprafață a acesteia.
(5) În aplicarea art. 5 alin. (7) din lege, perioada de 3 ani se
calculează începând cu anul în care s-a dobândit statutul de stațiune
turistică de interes național, potrivit legii.
Exemplul 1: Un contribuabil desfășoară activitatea printr-un
restaurant în suprafață de 50 mp, situat într-o comună. Din anul 2018
comuna dobândește statutul de stațiune turistică de interes național,
potrivit legii.
În acest caz contribuabilul va plăti în anul 2018, 2019 și 2020,
pentru fiecare an, un impozit specific anual calculat potrivit anexei nr. 1
din lege la nivelul stabilit pentru sat/comună/stațiune de interes local,
astfel:
1400 * (3 + 7 * 0,9) * 0,10 = 1.302 lei.
Începând cu anul 2021 contribuabilul va plăti impozitul specific
anual calculat potrivit anexei nr. 1 din lege stabilit la nivelul unei stațiuni
turistice de interes național după cum urmează:
1400 * (5 + 7 * 0,9) * 0,30 = 4.746 lei.
Exemplul 2: Un contribuabil desfășoară activitatea printr-un hotel
de 3* cu o capacitate de cazare de 20 locuri, situat într-o stațiune de
interes local. Din anul 2018 stațiunea dobândește statutul de stațiune
turistică de interes național, potrivit legii.
În acest caz contribuabilul va plăti în anul 2018, 2019 și 2020,
pentru fiecare an, un impozit specific anual calculat potrivit tabelului nr. 2
din anexa nr. 3 din lege, la nivelul stabilit pentru sat/comună/stațiune de
interes local, astfel:
67 * 20 = 1.340 lei.
Începând cu anul 2021 contribuabilul va plăti impozitul specific
anual calculat potrivit tabelului nr.3 din anexa nr. 3 din lege, stabilit la
nivelul unei stațiuni turistice de interes național, după cum urmează:
Valoarea impozitului specific anual este:
171 * 20= 3.420 lei.
ART. 6
(1) În aplicarea art. 6 alin. (1) din lege, impozitul specific anual
corespunzător codurilor CAEN 5610 „Restaurante”, 5621 „Activită)i de
alimenta)ie (catering) pentru evenimente”, 5629 „Alte servicii de
alimenta)ie n.c.a.” se calculează, pe fiecare unitate, conform formulei
stabilite în anexa nr. 1 din lege, după cum urmează:
Impozit specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z, unde:
k – 1400, valoarea impozitului standard (lei);
x – variabilă în func)ie de rangul localită)ii;
y – variabilă în func)ie de suprafa)a utilă comercială/de servire/de
desfăsurare a activită)ii;
z – coeficient de sezonalitate;
q = 0,9 coeficient de ajustare pentru spa)iu tehnic unitate-loca)ie de
desfăsurare a activită)ilor.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară activitatea printr-un
restaurant situat în Cluj-Napoca, zona A, cu o suprafață de 100 mp.
Valoarea impozitului specific anual este:
1400 * (15 + 21 * 0,9) * 0,45 = 21.357 lei
(2) În aplicarea art. 6 alin. (2) din lege, impozitul specific anual
corespunzător codului CAEN 5630 „Baruri si alte activită)i de servire a
băuturilor” se calculează, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite în
anexa nr. 2 din lege:
Impozit specific anual/unitate – k * (x + y * q) * z, unde:
k – 900, valoarea impozitului standard;
x – variabilă în func)ie de rangul localită)ii;
y – variabilă în func)ie de suprafa)a utilă comercială/de servire/de
desfăsurare a activită)ii;
z – coeficient de sezonalitate;
q – 0,9 coeficient de ajustare pentru spa)iu tehnic – loca)ie de
desfăsurare a activită)ilor.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară activitatea printr-un bar situat
în stațiunea turistică Predeal, cu o suprafață de 100 mp.
Valoarea impozitului specific anual este :
900 * (2 + 10 * 0,9) * 0,35 = 3.465 lei.
(3) În cazul în care în certificatul de clasificare/autorizația de
funcționare nu se menționează suprafa)a utilă comercială/de servire
pentru codurile CAEN 5610 – „Restaurante” si 5630 – „Baruri si alte
activită)i de servire a băuturilor” sau suprafa)a utilă de desfăsurare a
activită)ii specifice codurilor CAEN 5621 – „Activită)i de alimenta)ie
(catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimenta)ie n.c.a.”,
pentru stabilirea variabilei în func)ie de suprafa)a utilă a locației (variabila
„y”), suprafața luată în considerare este cea stabilită de contribuabil pe
baza documentelor privind spațiul în care își desfășoară activitatea,
respectiv suprafața de desfășurare a activității declarată pe propria
răspundere la solicitarea eliberării autorizației de funcționare de către
instituția competentă.
(4) În aplicarea art. 6 alin. (3) și (4) din lege, impozitul specific
anual corespunzător codurilor CAEN 5510 „Hoteluri si alte facilită)i de
cazare similare”, 5520 „Facilită)i de cazare pentru vacan)e si perioade de
scurtă durată”, 5530 „Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590
„Alte servicii de cazare”, se calculează, pe fiecare unitate, conform
formulei stabilite în anexa nr. 3 din lege, astfel:
Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare, unde k –
reprezintă lei/loc cazare/an, corespunzătoare categoriei si/sau tipului de
structură de primire turistică men)ionate în certificatul de clasificare.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară activitatea printr-un Hotel 4*
situat în stațiunea turistică Băile Tușnad, cu o capacitate de cazare de
100 de locuri .
Valoarea impozitului specific anual este:
271 * 100 = 27.100 lei.
(5) Modificările la care se face referire în cadrul art. 6 alin. (5) din
lege, sunt modificări ale categoriei de clasificare, respectiv creșterea sau
scăderea numărului de stele/margarete.
(6) În aplicarea art. 6 alin. (6) din lege, contribuabilii care
desfăsoară activită)i prin intermediul unui complex hotelier, astfel cum
este definit la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, determină impozitul specific
potrivit formulei stabilite în anexa nr. 3 din lege, respectiv:
Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare, unde k este
impozitul specific standard – lei/loc cazare/an.
Exemplul 1: Un contribuabil desfășoară activitatea în stațiunea
turistică Mamaia printr-un complex hotelier care cuprinde: Hotel de 5* cu
o capacitate de 200 locuri de cazare, un restaurant cu o suprafață de
320 mp și 200 locuri și un bar în suprafață de 240 mp și 200 locuri.
Valoarea impozitului specific anual/hotel 5* este:
448 * 200 locuri de cazare = 89.600 lei.
Exemplul 2: Un complex hotelier din Timișoara este format din:
Hotel Alfa de 4 * – 80 camere și 120 locuri de cazare, Restaurant Beta –
100 mp și 50 locuri, Restaurant Gama – 150 mp și 30 locuri, bar Teta –
60 mp și 20 locuri și pool bar Zet – 75 mp si 25 locuri. Tipuri de structură
de alimentație publică: – restaurant – total 80 locuri și bar – total 45
locuri.
Întrucât numărul de locuri pe fiecare tip de structură de alimentație
publică este sub numărul de locuri de cazare, contribuabilul va plăti
impozitul specific anual conform anexei nr. 3 din lege, astfel:
513 lei * 120 locuri cazare = 61.560 lei.
(7) În cazul în care, în cadrul complexului hotelier, suma locurilor
unităților de alimentație publică depășește numărul locurilor de cazare,
pentru locurile ce depășesc numărul locurilor de cazare se plătește
impozitul specific conform anexelor nr. 1 sau nr. 2 din lege, după caz.
Exemplul 1: Un complex hotelier din Iași, zona A, format din: hotel
de 4 * cu 100 locuri de cazare; restaurant 1 cu 50 de locuri și 100 mp;
restaurant 2 cu 110 locuri și 220 mp; bar 1 cu 20 locuri și 40 mp.
Calculul impozitului specific se realizează astfel:
– se determină suprafața aferentă fiecărui loc de alimentație publică
pe tip de structură raportând suprafața aferentă structurii de alimentație
publică la numărul de locuri de cazare: (100 + 220) / (50+110) = 2mp/loc;
– pentru locurile impuse, conform legislației specifice, impozitul se
calculează conform anexei nr.3 din lege, la nivelul locurilor de cazare, în
sensul că 100 locuri de la restaurant și 20 de locuri de la bar nu
depășesc numărul de locuri de cazare;
-pentru restul de 60 de locuri, aferente structurii de alimentație
publică independentă, cărora le corespund 120 mp, calculul impozitului
specific se realizează conform anexei nr. 1 din lege.
În acest caz contribuabilul calculează și plătește:
– conform anexei nr. 3 din lege pentru complexul hotelier- valoarea
impozitului specific anual este :
513 lei * 100 = 51.300 lei și
-conform anexei nr. 1 pentru structura de alimentație publică
independentă- valoarea impozitului specific anual pentru restaurant este:
1400 * (15 + 21 * 0,9) * 0,45 = 21.357 lei
-Valoarea totală a impozitului specific anual este:
51.300 lei + 21.357 lei = 72.657 lei.
Exemplul 2: Un complex hotelier din Sibiu, zona A, este format
din: Hotel Alfa de 4* – 80 camere și 120 locuri de cazare; Restaurant
Beta -200 mp și 100 locuri; Restaurant Gama – 150 mp și 50 locuri; bar
Teta – 60 mp și 20 locuri; pool bar Zet – 75 mp și 25 locuri.
Acest contribuabil are un total de 195 locuri de alimentație publică,
aferente structurilor de alimentație publică compus din 150 locuri în
restaurant și 45 locuri în baruri.
Întrucât numărul de locuri pe fiecare tip de structură de alimentație
publică este peste numărul de locuri de cazare, contribuabilul determină
impozitul specific anual astfel:
– conform anexei nr. 3 din lege pentru locurile de cazare și locurile
de alimentație publică impusă, și
– conform anexei nr. 1 din lege pentru locurile de alimentație
publică independentă, astfel:
-Barul Teta și Barul Zet are 45 locuri – toate sunt locuri de
alimentație publică impusă
-Restaurantul Gama are 50 locuri – toate locurile sunt aferente
structurii de alimentație publică impusă;
-Restaurantul Beta are 100 locuri din care 70 locuri aferente
structurii de alimentație publică impusă (diferența până la 120 – locurile
de cazare). Pentru cele 70 de locuri suprafața aferentă este 140mp.
-Restaurantul Beta depășește numărul locurilor de cazare cu 30 de
locuri aferente structurii de alimentație publică independentă cărora le
corespunde o suprafață de 60 mp.
În acest caz valoarea impozitului specific anual este:
-pentru complexul hotelier:
513 lei * 120 locuri = 61.560 lei
-pentru structura de alimentație publică independentă:
1400 * (15 + 12 * 0.9) * 0.45 = 16.254 lei
Valoarea totală a impozitului specific este:
61.560 lei + 16.254 lei = 77.814 lei.
Exemplul 3: Un complex hotelier din Brașov, zona A, format din:
Hotel Alfa de 4 * – 80 camere și 120 locuri de cazare; Restaurant Beta –
200 mp și 100 locuri; Restaurant Gama – 150 mp și 50 locuri; bar Teta –
60 mp și 20 locuri; pool bar Zet – 75 mp și 25 locuri; terasa Q – 120 mp
și 60 locuri. De asemenea, complexul hotelier are SPA – sală de
gimnastică, masaj, împachetări, baza de tratament balnear, salon de
înfrumusețare- frizerie, coafor, manichiură, pedichiură, sala de
conferințe, salon de evenimente, teren de tenis, piscină, centru de
închiriat hidrobiciclete, toate aceste facilități fac parte din oferta turistică
a contribuabilului. Complexul hotelier are următoarele tipuri de structură
de alimentație publică: restaurant– total 150 locuri, bar – total 105 locuri.
Întrucât, numărul de locuri pe structura de alimentație publică
depășește numărul de locuri de cazare, în acest caz contribuabilul va
plăti impozitul specific anual după cum urmează:
-conform anexei nr. 3 din lege pentru locurile de cazare și locurile
de alimentație publică impusă, si
-conform anexei nr. 1 din lege pentru locurile de alimentație publică
independentă, astfel:
-Barul Teta + barul Zet are 105 locuri – toate sunt locuri de
alimentație publică impusă;
-Restaurantul Gama are 50 locuri – toate sunt locuri de alimentație
publică impusă
-Restaurantul Beta are 100 locuri din care 70 locuri aferente
structurii de alimentație publică impusă (diferența până la 120 – locuri de
cazare). Pentru cele 70 de locuri suprafața aferentă este 140mp.
-Restaurantul Beta depășește numărul locurilor de cazare cu 30 de
locuri aferente structurii de alimentație publică independentă cărora le
corespunde o suprafață de 60 mp.
În situația în care, serviciile prestate în cadrul complexului hotelier,
cu mijloace proprii, pentru a oferi turiștilor facilitățile din oferta turistică,
sunt incluse în pachetul prestabilit de servicii vândute la preț total,
corespunzător tipului de cazare, contravaloarea acestora reprezintă
venituri pentru care complexul hotelier se impozitează conform anexei
nr. 3 din lege.
În cazul acesta valoarea impozitului specific anual este:
-pentru complexul hotelier :
513 lei * 120 locuri = 61.560 lei
-pentru structura de alimentație publică independentă:
1400 * (15 + 12 * 0.9) * 0.45 = 16.254 lei
Valoarea totală a impozitului specific anual este:
61.560 lei + 16.254 lei = 77.814 lei.
În cazul în care turiștii sau alți clienți beneficiază de servicii oferite
de complexul hotelier, care nu au fost încluse în pachetul prestabilit de
servicii, în una din tipurile de cazare, servicii corespunzătoare unor
activități în afara codurilor CAEN prevăzute la art. 1 din lege, veniturile
realizate din aceste activități sunt supuse impozitării conform art.10 din
lege. Acestea pot fi servicii de: frizerie, coafură, manichiură, pedichiură,
parcare, etc.
(8) În aplicarea art. 6 alin. (7) din lege, următoarele sintagme
semnifică:
a) “spații de alimentație publică” reprezintă structura de primire
turistică cu funcțiune de alimentație publică impusă așa cum este ea
definită în Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr.
65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu func$iuni
de cazare si alimenta$ie publică, a licen$elor si brevetelor de turism, cu
modificările și completările ulterioare.;
b) „hotel tineret” reprezintă hostel;
c) “apartamente de închiriat” reprezintă și camerele de închiriat;
d) “bungalow” reprezintă și camping, casuțe tip camping;
În raport cu tabelele din anexa nr. 3 din lege, structurile turistice
calculează impozitul specific, după cum urmează:
a) tabelele nr. 1, 2 și 3: hotel, hotel apartament, vilă turistică,
pensiuni turistice, agroturistice, camere de închiriat;
b) tabelul nr. 4: căsuțe camping, cabană, bungalow, sate de
vacanță, camping, popas turistic;
c) tabelul nr. 5: nave maritime, ponton plutitor;
d) tabelul nr. 6: hostel, motel.
(9) În scopul aplicării anexelor nr. 1 și 2 din lege, variabila în funcție
de suprafața utilă a locației „y” se stabilește în funcție de suprafața utilă
comercială/de servire/de desfășurare a activității, prin rotunjirea la 1 mp
pentru frac)iunile de peste 0,50 mp inclusiv sau prin neglijarea frac)iunilor
de până la 0,50 mp, după caz.
Exemplu: pentru un restaurant cu o suprafață de 120,30 mp variabila în
funcție de suprafața utilă a locației „y” este 21,0, corespunzătoare
intervalului de suprafață cuprinsă între 91-120 mp.
(10) În scopul aplicării anexelor nr. 1 și 2 din lege, pentru stabilirea
coeficientului de sezonalitate-variabila „z”, variabilei în funcție de rangul
localității-variabila „x”, precum și pentru stabilirea valorii impozitului
standard -k-lei/loc de cazare/an corespunzător categoriei și/sau tipului de
structură de primire turistică prevăzut în anexa nr. 3 din lege,
contribuabilul va lua în considerare cu prioritate, statutul specific acordat
localității în care își desfășoară activitatea, acordat de către autoritatea
competentă, în conformitate cu normele si criteriile de atestare în
domeniu.
Exemplul 1 Un contribuabil care desfășoară activitatea printr-un
restaurant în zona B din municipiul Piatra Neam) utilizează:
– coeficientul de sezonalitate (z) de 0,30, aplicabil stațiunilor de interes
na)ional și nu pe cel de 0,35 pentru municipii;
-variabila în funcție de rangul localității („x”) de 5, aplicabilă pentru
stațiuni și nu pe cel de 11 pentru zona B din municipii.
Exemplul 2 Un contribuabil care desfășoară activitatea printr-un
restaurant în zona C din municipiul Timisoara utilizează:
– coeficientul de sezonalitate (z) de 0,45, aplicabil celor 8 poli și nu pe cel
de 0,35 pentru municipii;
-variabila în funcție de rangul localității („x”) de 13, aplicabilă pentru zona
C din cei 8 poli și nu pe cel de 9 pentru zona C din municipii.
Exemplul 3 Un contribuabil care desfășoară activitatea printr-un
bar în zona A din municipiul Mangalia, județul Constanța, utilizează:
– coeficientul de sezonalitate (z) de 0,35 aplicabil stațiunilor de interes
național și nu pe cel de 0,40 pentru municipiu;
-variabila în funcție de rangul localității – variabila- „x” de 2 aplicabilă
pentru stațiuni și nu pe cel de 12,5 pentru municipiu.
Exemplul 4 Un contribuabil care desfășoară activitatea printr-un
hotel de 4*, în orașul Covasna din județul Covasna, utilizează valoarea
impozitului standard -k- lei/loc de cazare/an de 271 lei/loc de cazare/an
prevăzută în tabelul nr. 3 din Anexa nr. 3 din lege, stabilită pentru stațiuni
turistice de interes național pentru structura de primire turistică de hotel
de 4* și nu valoarea de 358 lei/loc de cazare/an aplicabilă pentru oraș
prevăzută în tabelul nr.1 din anexa nr. 3 din lege.
ART. 7
În cazul retragerii definitive de către autorită)ile competente a
autoriza)iei de func)ionare/certificatului de clasificare pentru toate
activită)ile corespunzătoare codurilor CAEN vizate, contribuabilii
recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific aferent perioadei
din anul calendaristic pentru care contribuabilul a desfășurat activitățile
corespunzătoare codurilor CAEN și sunt obligate la plata impozitului pe
profit începând cu trimestrul următor retragerii autorizației de
funcționare/cetificatului de clasificare.
Exemplu: Un contribuabil desfășoară în anul 2018 activitatea
printr-un complex hotelier – Hotel de 5* cu o capacitate de 200 locuri de
cazare, și restaurant 200 mp situat în stațiunea Sinaia. Începând cu 15
mai 2018 încetează activitatea pentru care este obligat la plata
impozitului specific, urmare retragerii definitive a certificatului de
clasificare de către autorită)ile competente. Ulterior contribuabilul
închiriază hotelul și restaurantul unei persoane juridice și va obține
venituri din închirierea acestor active.
Valoarea impozitului specific anual conform anexei 3 din lege, este:
448 lei * 200 locuri de cazare= 89.600 lei
Începând cu trimestrul următor retragerii certificatului de clasificare,
respectiv cu 1 iulie 2018 contribuabilul este obligat la plata impozitului pe
profit.
Contribuabilul va proceda la determinarea impozitului specific
datorat pe perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018, după cum urmează:
-impozitul anual specific 89.600 lei /365 zile = 245 lei/zi
-impozitul anual specific datorat pentru perioada 1 ianuarie- 30
iunie 2018 este: 245 lei x 181 zile = 44.345 lei.
ART. 8
În aplicarea prevederilor art. 9 din lege, contribuabilii plătitori de
impozit pe profit care au înregistrat pierdere fiscală și care aplică
sistemul de impozit specific, recuperează pierderea fiscală când revin la
sistemul de impozit pe profit în limita celor 7 ani consecutivi înregistrării
pierderii.
Exemplu: Un contribuabil care desfășoară activitate printr-un un
hotel de 4* a înregistrat în anul 2014, perioada în care era plătitor de
impozit pe profit, o pierdere fiscală de 100.000 lei. Acesta a recuperat o
parte din pierdere în sumă de 45.000 lei din profiturile impozabile
ob)inute în anii 2015 și 2016. Începând cu 1 ianuarie 2017 aplică
sistemul de impozit specific până în 31 decembrie 2018. Considerând că
în această perioadă nu realizează și alte venituri pentru care ar datora și
impozit pe profit, începând cu 1 ianuarie 2019, când contribuabilul revine
la sistemul de impozit pe profit, va continua să recupereze în anii 2019,
2020 și 2021 inclusiv, suma rămasă de 55.000 lei din pierderea fiscală
înregistrată în anul 2014.
În ipoteza în care contribuabilul în perioada 2017-2018, ar realiza și
alte venituri pentru care datorează impozit pe profit, pierderea fiscală
înregistrată în anul 2014 se recuperează din rezultatul fiscal obținut în
această perioadă.
ART. 9
(1) În aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) din lege, contribuabilii
care realizează venituri și din alte activități în afara celor
corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 1 din lege, sunt
obligați să determine și să plătească, concomitent:
– impozitul specific pentru veniturile din activitățile corespunzătoare
codurilor CAEN prevăzute la art. 1 din lege;
– impozitul pe profit, conform titlului II din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru
veniturile din alte activități în afara celor corespunzătoare codurilor
CAEN prevăzute la art. 1 din lege, cu toate obligațiile ce decurg din acest
titlu și a Normelor metodologice de aplicare a acestui titlu, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si
completările ulterioare.
(2) Pentru aplicarea prevederilor de la alineatul (1), contribuabilii
trebuie să organizeze si să conducă eviden)a contabilă, potrivit
reglementărilor contabile date în baza Legii contabilită)ii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru stabilirea
veniturilor si cheltuielilor corespunzătoare activită)ilor vizate.
Pentru stabilirea cheltuielilor comune care vor fi luate în calcul la
determinarea rezultatului fiscal, se utilizează o metodă rațională de
alocare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile sau prin repartizarea
propor)ional cu ponderea veniturilor ob)inute din activită)ile vizate în
veniturile totale realizate de contribuabil.
Exemplu: Un contribuabil realizează în cursul anului venituri din
alte activități, în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute
la art. 1 din lege și pentru acestea aplică impozitul pe profit. Cheltuielile
comune ale contribuabilului, se repartizează propor)ional cu ponderea
veniturilor ob)inute din alte activită)i în veniturile totale realizate de
contribuabil.
Total venituri obtinute de contribuabil – 100.000 lei
Total cheltuieli – 80.000 lei din care: directe 50.000 lei și comune 30.000
lei
Venituri obținute din alte activități – 40.000 lei
Cheltuieli directe aferente veniturilor din alte activități – 20.000 lei
Ponderea veniturilor din alte activități în total venituri:
[40.000/100.000]*100= 40%
Cheltuielile comune care se vor lua în calcul la determinarea rezultatului
fiscal din alte activități sunt: 30.000 lei *40% =12.000 lei.
La determinarea impozitului pe profit, conform titlului II din Codul
fiscal, se au în vedere veniturile și cheltuielile aferente activităților
desfășurate în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la
art. 1 din lege, astfel:
– venituri din alte activități în sumă de 40.000 lei
– cheltuieli aferente veniturilor din alte activități în sumă de 32.000
lei din care: cheltuieli directe 20.000 lei și comune 12.000 lei.
(3) În sensul prevederilor art. 10 alin. (1) din lege, veniturile din
dobânzi și diferențele de curs, altele decât cele aferente funcției de
cazare/alimentație publică, venituri obținute din activități de
subfrancizare, refacturări de produse alimentare, închirieri spații, etc.,
sunt considerate venituri din alte activități în afara celor corespunzătoare
codurilor CAEN prevăzute la art.1 din lege.
(4) Exemple privind aplicarea art. 10 din lege:
Exemplul 1: Un contribuabil care exploatează un complex hotelier
compus dintr-un hotel, un restaurant, o piscină, și separat o stație de
betoane, plătește impozit specific pentru veniturile obținute din
exploatarea complexului hotelier și impozit pe profit pentru profitul
impozabil obținut din exploatarea stației de betoane.
Exemplul 2: Un contribuabil care exploatează un complex hotelier
compus din hotel, restaurant, bar, sală polivalentă, sală de
forță/gimnastică, și separat, într-o altă locație, exploatează independent,
fără nicio legătură cu serviciile hoteliere, o piscină, plătește impozit
specific pentru veniturile obținute din exploatarea complexului hotelier și
impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din exploatarea piscinei
independente. Dacă respectiva piscină este cuprinsă în oferta turistică,
atunci și veniturile obținute din exploatarea ei intră în sfera impozitului
specific.
Exemplul 3: Un contribuabil care exploatează un hotel de 2 stele,
fară alimentație publică și un magazin de încălțăminte plătește impozit
specific pentru veniturile obținute din exploatarea hotelului și impozit pe
profit pentru profitul impozabil obținut din exploatarea magazinului de
încălțăminte.
Exemplul 4: Un contribuabil care exploatează un restaurant
independent și o fabrică de baterii, plătește impozit specific pentru
veniturile obținute din exploatarea restaurantului și impozit pe profit
pentru profitul impozabil obținut din exploatarea fabricii de baterii.
(5) Contribuabilii care desfășoară activități prin intermediul unui
complex hotelier și realizează venituri din contracte de închiriere sau
asociere către/cu alte societă)i reglementate de Legea societă)ilor nr.
31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru
aceste venituri aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit
conform titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările si completările ulterioare.
Exemplu: Un contribuabil „ALFA” desfășoară activitatea prin
complexul hotelier „Alfa” de 5* situat în Poiana Brașov, care are în
structura sa trei restaurante A, B, C. Capacitatea de cazare a
complexului hotelier este de 300 locuri.
Pentru activitatea desfășurată prin complexul hotelier persoana
juridică datorează impozit specific conform tabelului nr. 3 din anexa nr. 3
din lege, astfel:
Valoarea impozitului specific anual este: 448 * 300 = 134.400 lei.
Persoana juridică închiriază restaurantul B cu suprafața de 100 mp
unei persoane juridice care desfășoară activitate corespunzătoare
codului CAEN 5610-Restaurante. Veniturile lunare realizate din acest
contract sunt în sumă de 5.000 lei/lună. Cheltuielile comune/an alocate
acestei activități sunt în sumă de 18.000 lei.
Pentru veniturile realizate din închirierea restaurantului B, persoana
juridică va datora impozit pe profit calculat, potrivit titlului II din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare,
asupra profitului impozabil determinat pe baza venitului anual realizat din
contractul de închiriere din care se deduc cheltuielile aferente
respectivului venit, inclusiv cheltuielile comune alocate activității de
închiriere.

admin

Impozit activitati 2017, Impozitul specific 2017

Stiri SAGA

29 nov. 0

Amanare termen depunere D394

Având în vedere că data de 2 decembrie 2016 este zi nelucrătoare, termenul limită pentru depunerea declarației 394 este 5 decembrie 2016.

Deschide ghidul D394 2016

admin

Stiri SAGA

28 nov. 0

Service calculatoare

Software	Pret	U.m.
Instalare Windows 10 (Home, Professional)	60	LEI
Instalare Windows 7 (Home, Professional, Ultimate)	60	LEI
Instalare Windows 8, Windows 8.1	60	LEI
Instalare Windows 2000, XP (Home, Professional)	60	LEI
Instalare Windows 2000 Server	200	LEI
Instalare Windows 2003, 2008 Server	250	LEI
Instalare Linux diverse versiuni	250	LEI
Configurare Windows 2000, XP (Home, Professional)	60	LEI
Configurare Windows 2003, 2008, 2012 Server	250	LEI
Configurare GNU/Linux Redhat sau alte versiuni	250	LEI
Configurare Linux/router + firewall	180	LEI
Configurare Linux/server DNS	200	LEI
Configurare Linux/server webhosting	200	LEI
Configurare Linux/server de mail	300	LEI
Configurare Linux/server ftp	200	LEI
Configurare Linux/server fisiere	300	LEI
Instalare drivere	5	LEI/driver
Instalare programe software	30	LEI
Instalare program antivirus, antispyware	30	LEI
Devirusare (eliminare virus sau troian, etc)	50	LEI/ora/pc
Transfer date HDD – HDD (inlocuire hard disk)	40	LEI/ora
Configurare si testare cont e-mail	40	LEI
Salvare agenda telefon, sincronizare pc, outlook	50	LEI
Instruire utilizare pc, programe software, depanare	150	LEI/ora
Recuperare date de pe hdd defect	150-600	LEI
Recuperare date de pe hdd server defect	500-5000	LEI
Recuperare date de pe stick de memorie	80-400	LEI
Recuperare date de pe memorie aparat foto	80-400	LEI
Configurare telefon sau tableta (sistem Android)	60	LEI
Configurare telefon sau tableta (sistem Windows)	60	LEI
Configurare telefon sau tableta (sistem iOS – Apple iphone)	60	LEI
Hardware	Pret	U.m.
Ansamblare PC	50	LEI
Diagnosticare sistem si identificare problema	30	LEI
Diagnosticare laptop si identificare problema	50	LEI
Instalare hard disc, partitionare si formatare	20	LEI
Instalare componente pc (cpu+placa de baza)	60	LEI
Instalare componente pc (video, sunet, modem, etc)	20	LEI
Instalare componente (hdd, memorie, sursa, cdrom)	20	LEI
Instalare periferice (imprimanta, scanner, etc format mic)	20	LEI
Instalare periferice (imprimanta, scanner format mare) maxim 10 utilizatori	150	LEI
Instalare periferice (imprimanta, scanner format mare) 10-100 utilizatori	15	LEI /utilizator
Deprafuire/curatare calculator	30	LEI/sistem
Deprafuire/curatare laptop	100	LEI/laptop
Recuperare date de pe hdd defect	150-600	LEI
Recuperare date de pe hdd server defect	500-5000	LEI
Recuperare date de pe stick de memorie	80-400	LEI
Recuperare date de pe memorie aparat foto	80-400	LEI
Retele de calculatoare	Pret	U.m.
Proiectare retea nestructurata	90	LEI/ora
Proiectare retea structurata	60	LEI/ora
Sertizari mufe UTP, telefon	4	LEI/mufa
Montare prize (UTP sau telefon)	20	LEI/priza
Pozare cablu UTP (fara canal de cablu)	3	LEI/m
Pozare cablu UTP (cu canal de cablu)	4	LEI/m
Montare si instalare hub / switch	20	LEI
Montare si cablare patch panel date 16 porturi	160	LEI
Montare si cablare patch panel date 24 porturi	240	LEI
Montare cabinet metalic (rack)	100	LEI
Testare retea (conectivitate)	5	LEI/port
Configurare router internet rds, romtelecom, wireless	60	LEI
Configurare router Cisco, firewall	300	LEI

admin

Stiri SAGA

24 oct. 0

Impozitul specific din 2017

Legea privind impozitul specific, care se va aplica din 2017 în turism și alimentație publică, va avantaja complexurile hoteliere, dar și hotelurile, pensiunile sau restaurantele situate în zonele limitrofe ale orașelor. Totodată, societățile care au și alte tipuri de activități vor deveni plătitoare de impozit pe profit, chiar dacă, până acum, au fost microîntreprinderi. Comentariile se găsesc într-o analiză a consultantului fiscal Cornel Grama, care oferă calcule comparative și observații punctuale.

Legea privind impozitul specific 170/2016 se va aplica de la 1 ianuarie 2017 pentru anumite categorii de activități economice încadrate în câteva coduri CAEN, respectiv:

5510-„Hoteluri și alte facilităti de cazare similare”

5520-„Facilităti de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”

5530-„Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”

5590 -„Alte servicii de cazare”

5610-„Restaurante”

5621-„Activităti de alimentație (catering) pentru evenimente”

5629-„Alte servicii de alimentație n.c.a.”

5630-„Baruri și alte activităti de servire a băuturilor”.

În preambulul legii sunt câteva definiții cu care operează această lege, cele mai relevante fiind următoarele:

impozitul specific anual – impozitul datorat de contribuabilii care au inscrisă că activitate principală sau secundară activitatea corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art.1;

complex hotelier – structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare care pentru obținerea certificatului de clasificare include în perimetrul ei alte activităti, dar cel puțin una clasificată că impusă aferentă codurilor CAEN 5610 și/sau 5630, și îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) sunt exploatate de aceeași persoană juridică romană; (îi) inregistrează distinct în evidența contabilă operațiunile efectuate; (iii) nu include activitătile aferente codurilor CAEN 5621 și 5629

suprafața utilă comercială/de servire pentru codurile CAEN 5610-„Restaurante” și 5630-„Baruri și alte activități de servire a băuturilor” – sumă suprafețelor saloanelor, teraselor și grădinilor de vară, conform certificatului de clasificare/autorizație;

suprafața utilă de desfăsurare a activitătii specifice codurilor CAEN 5621-„Activităti de alimentație (catering) pentru evenimente”, 5629-„Alte servicii de alimentație n.c.a.” – suprafața totală construită, conform certificatului de clasificare/autorizației;

unitate – locația unde se desfăsoară activitatea economică și care este inființată, înregistrată și functionează în conformitate cu legislația României.

Sunt obligate la plata impozitului specific unor activităti, denumit în continuare impozit specific, persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului precedent, au îndeplinit, cumulativ, două condiții:

aveau inscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau secundară, una dintre activitătile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 1

nu se află în lichidare, potrivit legii.

Prin urmare, nu se aplică acest impozit specific dacă societatea respectivă nu are în obiectul principal și nici în secundar niciunul din codurile CAEN menționate de lege (simpla existență a acestor coduri în actul constitutiv al firmei nu este de ajuns pentru aplicarea acestui impozit).

De asemenea, persoanele juridice române nu mai aplică acest sistem de impunere, începând cu anul următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre cele două condiții, cu excepțiile prevăzute de lege.

Contribuabilii care au mai multe unități determină impozitul specific anual prin însumarea impozitului specific aferent fiecărei unități, calculat conform formulei stabilite în anexa corespunzătoare codului CAEN.

Contribuabilii care desfăsoară mai multe activități cu codurile CAEN prevăzute de legea impozitului specific, cu excepția celor care desfăsoară activități prin intermediul unui complex hotelier, determină impozitul specific prin însumarea impozitului stabilit pentru fiecare activitate desfăsurată.

Impozitul specific calculat pentru restaurante (CAEN 5610), catering (CAEN 5621) sau alte servicii de alimentație publică (CAEN 5629)

Se calculează, pe fiecare unitate, conform formulei din anexa 1 a legii și anume:

Impozit specific anual/unitate = k*(x+y*q)*z, unde:

k-1400 valoarea impozitului standard (lei)

x-variabilă în funcție de rangul localității

y-variabilă în funcție de suprafața utilă comercială/de servire/de desfăsurare a activității

z-coeficient de sezonalitate

q = 0,9 și reprezintă coeficient de ajustare pentru spațiu tehnic unitate-locație de desfăsurare a activităților

Observație: Pentru următoarele categorii de activităti, aferente codului CAEN 5610 – vânzători ambulanți la tonete de inghetată, cărucioare mobile care vând mâncare. prepararea hranei la standuri din piețe -, impozitul specific anual/unitate este în sumă de 1500 lei.

Pentru a înțelege mai bine calculele, vom lua două exemple: un restaurant dintr-o comună și unul dintr-un oraș (Cluj zona C) în suprafață de 100 mp.

Restaurant (comună): Impozit anual : 1400 ( 3+21*0.9)*0.10 = 3.066 lei/an

Restaurant (Cluj): Impozit anual : 1400 ( 13+21*0.9)*0.45 = 20.097 lei/an

Se observă că sunt avantajate acele restaurante satelit pentru evenimente (nunți, petereceri etc) care, de regulă, fiind de suprafețe mai mari, sunt construite în comunele limitrofe orașelor.

Încadrarea în zonele A, B, C sau D se va face în baza normelor metodologice de aplicare a legii care ar trebui să apară în 90 zile de la publicarea acestei legi (cam pe 10 ianuarie 2017).

Impozitul specific anual calculat pentru baruri (CAEN 5630)

Se calculează, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite în anexa 2 și anume:

Impozit specific anual/unitate-k*(x + y *q)* z, unde:

k-900, valoarea impozitului standard

x-variabilă în funcție de rangul localității

y-variabilă în funcție de suprafața utilă comercială/de servire/de desfăsurare a activității

z-coeficient de sezonalitate

q-0,9 și reprezintă coeficient de ajustare pentru spațiu ethnic

unitate = locație de desfăsurare a activitătilor

La fel vom lua două exemple pentru a înțelege mai bine calculele: un club dintr-o comună și unul dintr-un oraș (Cluj zona C) în suprafața de 100 mp și vom determina impozitul de plătit anual pentru fiecare caz în parte.

Club (comună): Impozit anual : 900( 0.4 +10*0.9)*0.15 = 1.269 lei/an

Club (Cluj): Impozit anual: 900 (12 +10*0.9)*0.45 = 8.505 lei/an

Impozitul specific anual calculat pentru hoteluri (CAEN 5510) , facilități de cazare pentru vacanțe și perioade scurte (CAEN 5520), parcuri rulote campinguri (CAEN 5530), alte servicii de cazare (CAEN 5590)

Se calculează, pe fiecare unitate, conform anexei 3, și anume:

Impozit specific anual/unitate = k* nr. locuri de cazare, unde:

Impozit specific standard-k-lei/loc cazare/an

Vom lua un exemplu pentru a înțelege mai bine calculele: un hotel de 3 stele dintr-o comună și unul dintr-un oraș (Cluj zona C) având un număr de 30 de locuri de cazare (camere) și vom determina impozitul de plătit anual pentru fiecare caz în parte.

Hotel (comună): Impozit anual : 67*30 = 2.010 lei/an

Hotel (Cluj): Impozit anual : 308*30 = 9.240 lei/an

Se observă că sunt avantajate acele hoteluri construite în comunele limitrofe orașelor față de cele existențe în orașe. O observație foarte importantă este că cei care desfăsoară activități prin intermediul unui hotel, hotel apartament, motel, pensiuni turistice, pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane, pensiuni agroturistice, apartamente de închiriat, hotel tineret, bungalow-uri, vile, reprezentând structuri de primire turistică amenajate în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pun la dispoziția turiștilor spații de cazare și spații de alimentație publică de tip restaurant, bar, toate aceste servicii specifice fiind activități ale aceleiași societăti care desfăsoară activitatea de cazare, nefăcând obiectul închirierii sau asocierii către/cu alte societăți, determină impozitul specific potrivit formulei stabilitepentru hoteluri etc, adică vor plăți impozit doar conform formulei de calcul pentru cazare, nu și conform formulelor pentru restaurante sau baruri).

În acest caz, sunt foarte avantajate sub aspectul impozitării acele hoteluri, pensiuni care oferă turiștilor și restaurant și bar în cadrul aceluiași complex hotelier, impozitarea nefăcându-se separat pentru fiecare activitate în parte.

Totuși, contribuabilii care au mai multe unități determină impozitul specific anual prin însumarea impozitului specific aferent fiecărei unităti, calculat conform formulei stabilite în anexa corespunzătoare codului CAEN, deci doar când există mai multe unități distincte.

Reguli privind declararea și plata impozitului specific

Declararea și plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. Suma de plată reprezintă jumătate din impozitul specific anual stabilit.

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit specific în anul precedent și nu mai îndeplinesc condițiile, în anul următor, aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit.

De asemenea, contribuabilii care au fost plătitori de impozit specific unor activităti și care anterior au realizat pierdere fiscală recuperează pierderea din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi, de la data la care au revenit la impozitarea pe profit. Pierderea fiscală se recuperează în perioada cuprinsă între data inregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani, așa cum prevede Codul Fiscal.

Foarte importante sunt prevderile articolului 10, respectiv (1) Contribuabilii care, în cursul anului, realizează venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 1, aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de Legea nr. 227/2015. (2) Contribuabilii, care desfăsoară activităti prin intermediul unui complex hotelier și realizează venituri din desfășurarea altor activităti, aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. (3) Veniturile din alte activități luate în calcul sunt cele înregistrate până la data de 31 decembrie a anului respectiv, inclusiv.

Cu alte cuvinte, dacă o firmă are un hotel, un bar sau un restaurant, dar are și un magazin, de exemplu, sau prestează și niște servicii către terți, de exemplu reparații, atunci întreaga activitate a firmei este impozitată conform titlului II din Codul fiscal și, anume, impozit pe profit.

În acest caz nu se mai ține cont calculele impozitului specific din prezența lege, întreaga activitate a firmei fiind supusă impozitului pe profit, chiar dacă avea statut de microîntreprindere și plătea impozitul reglementat de titlul III-Impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

Termenele de declarare a mențiunilor, registrul de evidență fiscală

Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, pană la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteste impozitul specific. În cazul în care, la data de 31 decembrie inclusiv, condițiile prevăzute la art. 3 nu mai sunt îndeplinite, contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale ieșirea din acest sistem de impunere, pană la data de 31 martie inclusiv a anului următor. Persoanele juridice plătitoare de impozit specific au obligația să întocmească registrul de evidență fiscală, prevăzut la art. 19 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în care înscriu elementele care sunt luate în calcul la stabilirea impozitului, cum ar fi: tipurile de activităti desfăsurate,, coeficienții și variabilele utilizate pentru fiecare activitate care intră sub incidență impozitului specific, numărul de unităti, suprafețele de desfăsurare a activitătilor precum și amortizarea fiscală conform art 28 din Legea 227/2015.

Aplicarea legii urmează să fie clarificată prin norme, care ar trebui să fie aprobate în termen de 90 de zile de la data publicării legii.

Preluare: www.profit.ro

admin

Noutati legislative, Stiri SAGA

12 mart. 0

Modificare reglementări contabile

Modificare reglementări contabile. Fiscalitate mascată.

Sau cum să crești impozitele modificând normele contabile nu cele fiscale. Și asta pe la spate, nu în mod fățiș așa cum sunt deja anunțate celebrele deja taxe pe stâlpi (construcții speciale) și acciza ce va fi folosită pentru autostrăzi.

Foarte simplu: pretinzi că rupi evidența contabilă de cea fiscală, dar modifici în așa fel evidența contabilă, tratamentul contabil al unor operațiuni, încât tratamentul fiscal se va modifica implicit. O să explic mai departe ce am vrut să spun cu asta.

Ministerul Finanțelor publică pe 5 noiembrie 2013 un proiect de ordin de modificare a OMFP 3055/2009. Nimic de zis, o parte din el este justificată, dar o parte duce la modificarea tratamentului contabil pentru unele cheltuieli mutându-le din categoria cheltuielilor de exploatare în cea a investițiilor, tratând unele stocuri ca imobilizări. E vorba de racordarea la utilități și la modul de recunoaștere a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile. Prin reconsiderarea tratamentului fiscal se va ajunge la o creștere a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit.

Să vedem, punct cu punct, ce modificări sunt propuse în actul respectiv:

1. În cazul sediilor permanente din România, ale persoanelor juridice străine, se stabilește că acestea sunt obligate la efectuarea raportărilor contabile și la întocmirea situațiilor financiare, în conformitate cu Legea 82/1991 – legea contabilității, iar în cazul în care entitatea are mai multe sedii permanente prin care operează, aceasta își va alege unul din ele ca fiind sediul permanent care să îndeplinească obligațiile fiscale. Remarcați că nu se vorbește de obligații contabile ci fiscale. Asta într-un ordin legat de reglementări contabile.

2. Se introduc criterii de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor în contul de profit și pierdere. În acest sens, punctul 34 din reglementări va avea un alineat nou ce va suna așa:

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, sau descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor

3. În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie include şi costurile direct atribuibile achiziţiei lor. Până acum normele contabile vorbeau numai de conturile de tranzacționare ca fiind parte a costului de achiziție.

4. Se completează definiția imobilizărilor corporale. În ce sens apar modificări:

în unele cazuri, din motive de siguranță sau mediu, se pot achiziționa imobilizări ce, deși nu duc la o creștere directă a beneficiilor economice viitoare, sunt necesare unității pentru a obține beneficii viitoare din alte active
pentru recunoașterea imobilizărilor corporale se impune utilizarea raționamentului profesional și aici, dragii mei, permiteți-mi să completez eu: cunoașterea cât mai detaliată și înțelegerea corectă a activității firmei, a ciclului de producție, a etapelor producției/serviciilor, etc. Nu veți putea întocmi corect contabilitate unei fabrici dacă nu înțelegeți procesul de producție. Și cel mai bine ar fi să-l și vedeți. Altfel va fi imposibil să contabilizați corect. De altfel reglementările spun: se impune utilizarea raţionamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru circumstanţele specifice entităţii.
deși piesele de schimb și echipamentul de service sunt considerate ca fiind, în general, stocuri și recunoscute în cheltuielile exercițiului la momentul în care sunt consumate, modificarea reglementărilor contabile duce la reconsiderarea tratamentului lor în anumite circumstanțe. Astfel, se propune ca piesele de schimb importante și echipamentele de securitate să fie considerate imobilizări corporale atunci când se preconizează că entitatea le va utiliza mai mult de o perioadă. Ei bine, să vedeți aici, dacă se va implementa, ce discuții vor exista cu inspectorii fiscali despre importanța fiecărei piese. Pentru că, de cele mai multe ori, aceștia iau în considerare criteriul prețului și nu a importanței economice.

5. Dacă până acum cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări erau recunoscute ca fiind cheltuieli ale exercițiului, ei bine, după adoptarea, în această formă a proiectului, lucrurile nu mai stau chiar atât de simplu. Se face distincția între reparații și investiții. Și se spune astfel:

Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcţie de natura acestor cheltuieli

Aceleași reguli de recunoaștere fie ca o cheltuială a exercițiului, fie ca imobilizări corporale se aplică și daca activele sunt primite în folosință în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune ori alt contract similar

Și acum, să înceapă distracția! Pentru că vom vedea ce sunt și, mai ales, ce nu sunt cheltuieli de întreținere și reparații:

- - - - cheltuielile zilnice de întreținere – sunt cheltuielile cu consumabile și manoperă și pot include costul pieselor mici. Aceste cheltuieli sunt recunoscute ca fiind costuri ale perioadei, în contul de profit și pierdere, la momentul la care sunt suportate. Scopul lor principal este întreținerea, repararea imobilizării respective: spre exemplu – schimbarea unei bujii la o mașină, schimbarea unui rulment la un strung, etc.
        
        când vorbim despre reparații și când vorbim despre creșteri de valori ale activelor? Ei bine, chiar și acum există în legislație o HG mai veche, de prin 1997 dacă nu mă înșel, ce face distincția între reparații și investiții (modernizări). Acum însă se preiau în reglementările contabile aceste distincții.
        
        distincția se face astfel: lucrările de reparaţii şi întreţinere efectuate potrivit condiţiilor tehnice de exploatare a activelor respective, care au ca rezultat fie îmbunătăţirea parametrilor, fie asigurarea condiţiilor de exploatare pentru perioada următoare se includ în valoarea activului respectiv. Această prevedere, mai ales ambiguitatea ei corelată cu definirea cheltuielilor de întreținere zilnice (cele ce conțin – “piese mici”) și cu mențiunea legată de faptul că piesele importante pot fi tratate ca imobilizări vor duce, zic eu, la multe abuzuri ale organelor de control fiscale. De ce ambiguitate? Pentru că la “asigurarea condiţiilor de exploatare pentru perioada următoare se includ “ poate intra aproape orice cheltuială de reparații chiar dacă nu duce la modificarea parametrilor inițiali de funcționare a imobilizării. Și atunci se va ajunge la situația în care eu, folosind raționamentul profesional, decid că e o cheltuială de întreținere sau reparații ce se contabilizează pe cheltuieli de exploatare, iar fiscul, folosind orice altceva, va decide că e o cheltuială ce va duce la majorarea valorii activului și nu o va recunoaște ca o cheltuială de exploatare.
        
        se introduce, la acest punct legat de cheltuielile ce pot majora valoarea de intrare a unui activ și un paragraf : “Aceste cheltuieli pot cuprinde sumele facturate de furnizori pentru lucrările efectuate sau valoarea manoperei şi consumurilor de stocuri, amortizarea şi alte cheltuieli atribuibile în cazul lucrărilor executate în regie proprie”. Sincer eu nu înțeleg cum se majorează valoarea activului cu amortizarea?? Singura explicație logică ar fi că valoarea unei imobilizări ar crește inclusiv cu valoarea amortizării bunurilor folosite pentru reparația lui în regie proprie. Oricum e discutabil. Se va ajunge să se calculeze cât din amortizarea lunară este aferentă, proporțional unei reparații.
        
        pentru bunurile amortizate integral, orice reparație, alta decât cea de întreținere zilnică, va duce la creșterea valorii acestuia.
        
        și, pentru ca lucrurile să fie și mai ambigue avem următorul paragraf: “Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp. Entitatea recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părţii înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru imobilizările corporale.” Nu-i așa că e frumos? Înlocuirea unei componente, a oricărei componente, duce la recunoașterea în valoarea contabilă a bunului a costului respectiv, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere. Asta pentru a legitima prezența pieselor de schimb ca imobilizări. Vă place?

6. Când se va putea recalcula durata de amortizare? Cu prevederile de mai sus, legate de reparații, revizuirea duratei de amortizare se justifică dacă există o modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în care este utilizat activul, precum şi în cazul efectuării unor investiţii sau reparaţii, altele decât cele determinate de întreţinerile zilnice, sau în cazul în care se constată învechirea unei imobilizări corporale. Revizuirea duratei de amortizare duce, implicit, la recalcularea cheltuielii cu amortizarea. Atenție însă: revizuirea, recalcularea duratei de amortizare este posibilă, nu obligatorie.

7. În cazul bunurilor luate cu chirie, investițiile se amortizează într-o perioadă egală cu durata contractului

- - - - . La finele contractului acestea se cedează proprietarului și depinde de clauzele contractuale pentru a fi tratată această cedare ca o vânzare de active ori ca o altă modalitate de cesiune. De aceea vă recomand includerea unor clauze legate de investiții și cedarea lor, cât mai clare, fără echivoc, pentru a evita discuțiilor inutile.

8. Se dă posibilitatea entității de a reevalua o imobilizare deja amortizată, dar care mai poate fi folosită. În acest caz se va stabili o valoarea nouă și o durată nouă de utilizare.

9. În cazul terenurilor care au fost reevaluate, la scoaterea din evidenţă a acestora, diferenţa din reevaluare aferentă părţii cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor scoase din evidenţă, şi se evidenţiază în contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”

10. Tot legat de imobilizări, se vine și cu un titlu nou, un capitol nou în reglementări, denumit “Contabilitatea operaţiunilor privind conectarea utilizatorilor la reţelele de utilităţi”. Motivarea apariției acestui capitol este legată de aplicarea unui ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRDE), mai exact – Ordinul nr. 59/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public. Prin acesta se reglementează conţinutul documentaţiei necesare pentru racordarea consumatorilor (inclusiv a operatorilor economici) la reţelele de consum. Regulamentul prevede eliberarea unui certificat de racordare a cărui perioadă de valabilitate este egală cu durata de existenţă a instalaţiilor de utilizare de la locul de consum şi/sau de producere (art. 59 alin. (1) din Regulament).

Certificatul de racordare constituie anexă la Contractul pentru transportul / distribuţia / furnizarea energiei electrice (art. 58 din Regulament).

Pentru realizarea racordării, utilizatorii achită operatorului de reţea, deţinător al reţelei electrice, la care se racordează, tariful de racordare stabilit conform metodologiei aprobate de autoritatea competentă (art. 35 din Regulament).

Aşa cum rezultă din textul Regulamentului menţionat, instalaţiile realizate din tariful de racordare trec în proprietatea operatorului de reţea, acesta dispunând de dreptul de a racorda şi alţi utilizatori. Prin urmare, instalaţia se recunoaşte în contabilitatea operatorului de reţea. Consumatorul nu are drept de control sau de dispoziţie asupra acestor instalaţii. Datorită faptului că entităţile consumatoare nu au controlul activelor realizate din tariful de racordare plătit, acestea au înregistrat cheltuieli ale perioadei.

Costurile necesare realizării instalaţiei de racordare sunt suportate de utilizatori, prin tariful de racordare.

Ei bine, plecând de aici, ce vom avea: o hârtie suplimentară pentru racordarea la rețelele de utilități. În fapt, economic vorbind nu se schimbă absolut nimic. Apare doar acest certificat.

Cum credeți că e tratată contabil cheltuiala legată de racordarea la utilități în proiectul MF? Dacă nu ați ghicit, iată: ca o imobilizare necorporală. Imobilizare necorporală ce se va înregistra într-un analitic distinct al contului 205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”.

Dar amortizarea, cum și în ce perioadă de timp se vor amortiza aceste cheltuieli de racordare ce sunt tratate ca fiind imobilizări necorporale? Amortizarea imobilizărilor necorporale de această natură se înregistrează pe perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza reţelele respective, dacă în contractele încheiate este stabilită această durată, sau pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a instalaţiilor de utilizare.

Ok, să presupunem că în contract nu este stabilită durata pentru care am dreptul de utilizare a rețelei. Cum stabilesc durata de viață utilă a acesteia? Mister total. Nu se mai spune. Întrebarea e cum aș putea să o stabilesc eu, dacă eu nu sunt proprietar? Nu prea am cum. Deci voi amortiza la sfântu’așteaptă. Dar dacă în contract se va spune că am drept de utilizare pe toată durata de viață a instalației de utilități? În cât timp amortizez? Într-o viață?

Pentru a fi și mai frumos uite cum mai elimini din cheltuieli. Inserezi ultimul paragraf, ce sună așa: “Tratamentul contabil prevăzut la pct. 265^3 se aplică şi în cazul cheltuielilor efectuate de entităţi pentru realizarea instalaţiilor în vederea asigurării racordării la reţeaua de apă, gaze sau alte utilităţi, dacă în contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la reţele respective de distribuţie.”

Dacă nu ați înțeles vă spun eu: orice instalație electrică, de alimentare cu apă, cu energie termală, conectarea la orice rețea de utilitate publică, de utilități, presupune în mod automat o taxă de racordare. Ca urmare contractele de racordare vor conține fără doar și poate clauza de plată cel puțin a unei taxei de racordare. Dar poate mai aveți nevoie de avize, de studii, etc. Dacă da, orice sumă pe care o veți plăti pentru a realiza instalațiile ce vă asigură racordarea la utilități se va contabiliza ca o imobilizare necorporală.

E frumos, nu-i așa, ca o simplă hârtie, un certificat emis de ANRDE să ducă la trecerea unor sume din categoria cheltuielilor de exploatare în cea a investițiilor. Deși conținutul economic al operației nu se schimbă defel.

Sincer, mi-ar plăcea ca CECCAR să se opună acestor reglementări ori să ceară eliminarea ambiguităților lor. Mă tem însă că MF e decis să le implementeze oricum, indiferent de punctul de vedere al profesioniștilor contabili, al firmelor.

11. Se reglementează modul de înregistrare și evaluare în contabilitate a certificatelor verzi, ca urmare a Legii 220/2008. În acest sens au fost introduse conturile 266 „Certificate verzi amânate” (A) și 507 „Certificate verzi acordate” (A), cu ajutorul cărora se va ține evidența acestora.

12. Creanțele preluate prin cesiune se vor înregistra, la cost de achiziție în contabilitate, prin articolul contabil 461 „Debitori diverşi” = 462 „Creditori diverşi”. Valoarea nominală se va înregistra printr-un cont în afara bilanțului, nou introdus – contul 809 „Creanţe preluate prin cesionare”.
La recuperarea unei sume mai mari decât valoarea de achiziție, diferența până la suma preluată se va trece pe venituri, prin contul 758.

De asemenea, în notele explicative la bilanț vor exista două situații distincte ce vor prezenta situația creanțelor cesionate în cost de achiziție (cont 461) și la valoarea nominală (cont 807)

13. S-a nuanțat noțiunea de subvenții guvernamentale subliniindu-se că acestea se pot numi și altcumva decât subvenții. Concret, sunt subvenții guvernamentale și orice subsidii, alocaţii, prime sau transferuri efectuate de stat către entitate.

Subvențiile guvernamentale se vor recunoaște doar atunci când există siguranța rezonabilă că:

a) entitatea va respecta condiţiile impuse de acordarea lor; şi
b) subvenţiile vor fi primite.

Doar primirea unei subvenţii nu oferă în sine dovezi concludente că toate condiţiile ataşate acordării subvenţiei au fost sau vor fi îndeplinite

14. Contabilitatea proiectelor finanțate prin subvenții se va ține distinct pe fiecare proiect, sursă de finanțare, conform contractelor încheiate de entitate. Se reglementează corelarea cheltuielilor finanțate din subvenții cu veniturile aferente atât din punct de vedere al contului de profit și pierdere cât și din cel al bilanțului.
Din punct de vedere al contului de profit și pierdere: în cursul lunii se înregistrează cheltuielile după natura lor, iar la finele lunii se vor evidenția în venituri sumele aferente cheltuielilor efectuate.
Din punct de vedere al bilanțului:
– creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă;
– periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii.

Recunoașterea lor ca venituri implică și stabilirea unor reguli suplimentare:
– subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute de regulă în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadelor, şi în proporţia, în care amortizarea acelor active este recunoscută.
– o subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entităţii, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în perioada în care devine creanţă.
– o subvenţie guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entităţi. Astfel de subvenţii pot fi limitate la o anumită entitate şi pot să nu fie disponibile unei clase întregi de beneficiari. În acest caz, recunoaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierdere are loc în perioada în care entitatea îndeplineşte condiţiile pentru primirea subvenţiei.
– o subvenţie guvernamentală reprezintă o creanţă pentru o entitate în situaţia în care compensează cheltuieli sau pierderi suportate într-o perioadă precedentă. O astfel de subvenţie este recunoscută în contul de profit şi pierdere al perioadei în care devine creanţă de încasat
– subvenţiile legate de activele neamortizabile pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe parcursul duratei de viaţă a clădirii

În cazul terenurilor pentru care s-au primit subvenţii, la scoaterea din evidenţă a acestora subvenţia aferentă părţii cedate se transferă la venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor scoase din evidenţă

14. Notele explicative la bilanț vor detalia informaţii referitoare la subvenţiile primite, destinaţia acestora şi elementele care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare pentru acordarea subvenţiilor, dar vor prezenta și informaţii privind condiţiile care nu au fost îndeplinite în legătură cu subvenţiile guvernamentale şi obligaţiile ce derivă din neîndeplinirea acestora.

15. Se reglementează modul de contabilizare a punctelor cadou, a programelor de fidelizare a clienților, programe ce presupun acordarea de astfel de puncte cadou. Acestea se vor contabiliza prin contul 472 și se vor recunoaște ca venituri în momentul în care entitatea îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei în cadrul căreia clienţii pot utiliza punctele cadou.

16. Denumirea contului 6456 “Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative” se modifică şi va avea următorul cuprins:“Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi fondurile de pensii facultative”.

17. Se introduc șase noi conturi (de câteva dintre ele am și amintit deja) – 1491 „Pierderi rezultate din reorganizări şi care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute” (A), 1495 „Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii” (A), 266 „Certificate verzi amânate” (A), 507 „Certificate verzi acordate” (A), 6455 „Contribuţia unităţii la asigurările de viaţă” (A) şi 809 „Creanţe preluate prin cesionare”. Și urmează descrierea funcționalității fiecărui cont în parte.

admin

Stiri SAGA

10 iun. 0

A fost implementat in Saga modulul Declaratii ANAF

Declaratii ANAF este un program ce permite gestionarea unitara a tuturor declaratiilor ce trebuie depuse la ANAF. Cu ajutorul acestui program veti putea sa cautati foarte rapid printre declaratiile pe care le aveti in functie de diferite criterii de cautare: firma, tip declaratie, luna, an, stare declaratie. La prima intrare in program acesta va solicita calea catre folder-ul ce contine declaratiile. Implicit aceasta cale este calea declaratiilor din programul Saga. De asemenea va este solicitata si calea catre programul DUKIntegrator furnizat de ANAF pentru validarea declaratiilor. Dupa salvarea setarilor, programul va analiza directorul ales si va afisa in fereastra principala declaratiile gasite in acesta. In cazul in care va gasi fisiere ce reprezinta recipise va incerca sa asocieze aceste recipise cu declaratiile aferente. Astfel, desi pana acum nu ati depus declaratii folosind Declaratii ANAF, veti avea acces si la declaratiile vechi intr-un format usor de utilizat. Principala functionalitate a programului este transmiterea online a declaratiilor pe site-ul ANAF si preluarea automata a recipisei aferente. Programul se poate obtine de pe pagina de internet a S.C. Saga Software S.R.L. Informatii suplimentare, suport online pentru diverse probleme legate de exploatarea programului, pentru comunicarea de erori, sugestii pentru dezvoltarea programului se pot solicita si / sau posta pe Forumul Saga.

ATENŢIE! Asistenta pentru acest program se acordă numai în cazul în care aveti cel putin o licenta activa pentru programul SAGA (stocuri sau contabilitate).

A fost implementat in Saga modulul Declaratii ANAF

admin

Stiri SAGA

29 mai 0

Nomenclator produse cu cota de TVA 9% incepand cu 01 iunie 2015

Hotărârea pentru modificarea si complectarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal publicată sub nr.367/2015 în monitorul oficial 373/28.05.2015.

Nomenclator – produse – cota 9 TVA 1 iunie 2015 xls

Nomenclator – produse – cota 9 TVA 1 iunie 2015 pdf

site realizat cu sprijinul netspark.biz

admin

Stiri SAGA

Pagina următoare »

Category ArchiveStiri SAGA

Modificare reglementări contabile. Fiscalitate mascată.

A fost implementat in Saga modulul Declaratii ANAF

Nomenclator produse cu cota de TVA 9% incepand cu 01 iunie 2015